Hestia si Demetra

Hestia, sau Vesta- la romani, intruchipa pentru cei vechi focul. Focul cel bland din vetre, pe care ei isi gateau hrana. Focul purificator de molimi. Focul ce le da in timpul noptilor lumina si iarna ii ocrotea de geruri.  De aceea , elinii au socotit ca orasul se cadea sa aiba vatra a sa, un pritaneu, cum se numea, unde, sa arda focul sacru. Focul acesta sacru trebuia sa fie simbolul unitatii intre locuitorii aceluiasi oras. 

Aceasta dainuire a focului a focului insemna, dupa unii mitologi, chiar viata, pentru ca oriunde se afla oameni, ei aprind focul in vetre. Poate din pricina aceasta, zeita este reprezentata, uneori, tinand in mana sceptrul, emblema a suveranitatii, cum poarta numai fratii sai: Zeus si Hera. In opere vestite, cum este statuia intitulata Giustiniani, aflata intr-un muzeu din Roma, o vedem pe Hestia invesmantata intr-un dublu hiton, cu falduri lungi, cu val pe plete si pe umeri. Ea are o infatisare calma si chiar putin severa.

Demetra sau Ceres, intruchipand in legende pamantul fertilizat de oameni, de cei dintai plugari, insemna trecerea de la pastorie la treapta superioara a muncii in agricultura. Aceasta trecere era insotita de asezari stabile, de oarecare siguranta in colectivitate. Este reprezentarea  legendara a dorintei oamenilor de a dobandi o viata tihna si imbelsugata.

Eleusis din Atica a devenit mai tarziu un vestit loc de adorare a zeitei agriculturii, Demetra.

Legenda aceasta are alta semnificatie decat cele dinainte. Elinii, in general, erau in lupta cu fortele naturii care puteau sa le faca rau: cerul, cu fulgerele si trasnetele lui, marea cu furtunile sale nimicitoare, soarele insusi, cand era prea arzator, dar se simteau apropiati de asa – zisii zei htonici, adica zei pamanteni, cum era Demetra, care asigura belsugul de roade.

Cand este astfel reprezentata, Demetra se asemana mult cu sora ei mai mare, Hestia.

 

  •  
  •  
  •  
  •   
  •  

Leave a Reply