Belerofon

Belerofon- ca si Perseu si Heracle- este un erou solar. Soarele ce rasare in zori deasupra marii, se inalta glorios si coboara in asfintit, de parca cadea din slava,  cu chip insangerat. Din pricina aceasta, il vedem pe Belerofon infatisat pe vase si pe monezi antice, cu arcul sau sulita in maini, avand in jurul fruntii un nimb stralucitor de raze aurii, calatorind prin cer pe un cal inaripat. El este gata sa distruga ce e rau si strica armonia naturii, asa cum este Himera bunaoara.

Sensul acestei alegorii era ca tot ceea ce este monstruos, pana la urma trebuie sa piara de pe scoarta pamanteasca.

Pegas, fiul lui Posaeidon si al Meduzei a dat numele unui munte si unui oras din Tesalia. Muzele se chemau si ele uneori pegaside, pentru ca se stangeau in jurul izvorului pe care-l facuse sa tasneasca calul Pegas, lovind stanca cu copita. In greceste Pegas insemna, de astfel, tot izvor.

Asa povesteste cel putin poetul grec Pausanias. Se mai gaseste inca si astazi, in palatul Spada din Roma, un basorelief, unde este infatisat Belerofon, langa calul Pegas. Este vorba de constelatia, purtand numele legendarului cal inaripat, care i-a adus, in aventurile lor, si pe Perseu si pe Belerofon. Trebuie insa mentionat ca astazi, calul Pegas a capatat un nou sens, si anume, acela de cal inaripat care poarta imaginar pe poeti, in zbor, spre izvorul muzelor, sa soarba inspiratii din unda de clestar. Sensul acesta nou l-a capatat calul legendar abia in secolul al XV- lea, pierzandu-l pe cel antic.

Alegoria cailor hraniti cu trupuri omenesti arata ca, pe vremuri marea facea sumedenie de victime omenesti, fie la revarsarile ei, fie, mai ales, in timpul furtunilor, cand inghitea pe navigatorii ce calatoreau pe subrede ambarcatiunii. De la aceasta intamplare a ramas in lume expresia cunoscuta de ”scrisorile lui Belerofon”. Prin ele se inteleg orice fel de ravase alcatuite chiar impotriva acelora care trebuie sa le duca.

 

  •  
  •  
  •  
  •   
  •  

Leave a Reply