Aventuroasa calatorie a lui Enea (3)

Aventuroasa calatorie a lui Enea ( 1)

Aventuroasa calatorie a lui Enea (2)

Imparatii romani il invocau adeseori socotind ca el justifica pe deplin pretentiile de stapanire asupra intregii lumi de atunci si, mai ales, pe Elada. Mostenitorii lui Enea: Iulii, sau dinastia de Cezari, si-n primul rand insusi Octavian-Augustus, predindeau ca soarta si zeii olimpieni au hotarat ca ei, romanii, urmasii vechilor troieni, sa se razbune pe ahei, ocupand chiar orasul vestitului rege Agamemnon, acela care-i condusese pe aheila Troia, adica splendida Micena. Sa cucereasca si intregul Argos, unde domnise Diomede; Ftia, tinutul paduros, unde vazuse lumina zilei cel mai puternic dintre ahei: Ahile, cel cu brat de fier.

Si, in sfarsit, toate acele locuri care-i dadusera pe eroii biruitori la Troia. Prin acest inchipuit raspuns, atat de drag inimilor imperiale, dat de Zeus-Jupiter, se hotara de soarta, deci de puterile supreme, ca el, August, care era neam de zei si viitor zeu, avea dreptul sa stapaneasca tot pamantul. Se stie doar ca Octavian-August ceruse inca din timpul vietii sa i se faca un templu si sa fie adorat ca zeu.

Numit Mercur de romani.

Este vorba de coasta Africii de Nord, cam pe unde este astazi Tunisia.

Neptun, la romani.

Sicilia.

Pe langa Neapole de astazi.

Aceasta imaginara prevestire era cantata de Virgiliu, probabil dupa dorinta imparatului August. Cu ajutorul acestei asa-zise prevestiri, Cezar-Octavian August dovedea ca e din neamul lui Enea. Prin Enea se inrudea cu Dardan, fiul lui Zeus-Jupiter. Dupa cun, tot prin Enea, se inrudea cu Afrodita si cu cel dintai zeu Uranus. Deci, soarta – Fatum i-a hotarat lui August sa intemeieze un imperiu, ale carui granite sa fie marginile lumii.

,, … Ochii indreapta-i acuma incoace: priveste-ti tu neamul

Si pe ai tai, pe romani. Este cezar si spita intreaga

A lui Iul, ce-o purcede sub larga tarie albastra.

Iata barbatul, acesta-i ce-auzi ca promis ti-o, adesea,

Cezar August mladita de zeu; si dura-va el insusi

Veacul de aur in Latiu…

…imperiu-i.

Dincolo de Zodiac, se va-ntinde, afara incolo

De-ale soarelui cai si pe unde de cer rtatorul

Atlas rosteste cu umaru-i bolta-n podoaba de astri.”

Enea este numit in versurile lui Virgiliu drept ,,cel pios”. Caci prin Enea, un luptator neobosit, dar cu respect fata de zei, Virgiliu arata cum doreau imparatul si aristocratii sa fie in viitor un supus cetatean roman. Poetul indeplinea astfel dorintele stapanului Cezar-Octavian August, reprezentatul aristocratiei, al stapanitorilor de sclavi, care doreau sa impiedice orice rascoala populara: a sclavilor, a plebeilor sau a taranilor aflati in departatele provincii ale imperiului: de asemenea, a popoarelor tinute in santurile Romei. Sa fie adica vesnic o ,,Pax romana” sau ,,Pax Augusta”, o pace aspra, asupritoare, oranduita de la Roma de imparat si de aristocrati.

De la el a venit numele de latini.

Zeul Cronos sau Saturn, fiind doborat de olimpieni, se refugiase in Latium, dupa traditiile romane.

Adica cetatea laurilor sau a gloriei.

Legendele eline innobilasera razboiul Troiei, aratand ca el avusese loc, nu din lacamia regilor ahei si din dorinta lor de a stapani orasul Troia, ci ca o urmare a rapirii frumoasei Elena. Ca sa nu ramana mai prejos, legenda romana are un continut asemanator. In loc de a se povesti ca oastea cutezatorului Enea a napadit cu armele tinutul Latium, ca sa-l ia in stapanire, se arata ca razboiul a fost iscat de gelozia lui Turnus.

Pe colina Palatina or sa se inalte primele ziduri ale Romei, Roma Quadrata din legenda. Aici se vor cladi cele mai mari si mai stralucitoare palate ale orasului.

Alba Longa a fost cuprins de Roma.

In muzeul din Cracovia se gaseste o splendida camee antica, infatisand pe zeul Ares-Marte, cand se coboara la preoteasa Ilia, pe malul raului Tibru, unde neintinata vestala doarme, ca sa o imbratiseze.

Pe Palatin se ridicase, de altfel, si sanctuarul numit Lupercal, in amintirea acestei intamplari. Aici, in sanctuarul Lupercal, se celebrau pe vremuri stralucitoarele serbatri lupercalii. Scena aceasta a hranirii celor doi gemeni de catre lupoaica era insasi emblema Romei. Imaginea de baza a fost data de un bronz turnat in secolul al V-lea inaintea erei noastre. Acestui bronz, care cuprindea numai pe lupoaica, i s-au adaugat mai tarziu cei doi gemeni, care sug lacomi laptele hranitor al mamei adoptive.

Dupa cat se pare, legenda are un pic de adevar. Pe malul stang al Tibrului, pe colina Palatina, s-au gasit urme omenesti cam de la inceputul celui dintai mileniu al erei noastre.

Legenda aceasta , prin care urmasii lui August isi legitimau inchipuitul drept de a cotropi orice teritoriu strain, are pentru noi o deosebita insemnatate. Pe temeiul sau au pastruns ostil romane, conduse de imparatul Traian, pana in tinuturile noastre. Prin ea putem sa apropiem ,,Legendele Olimpului” chiar de hotarele istoriei poporului roman.

Dupa rpunerea montrului trimis de zeul Poseidon,

Perseu o elibereaza din lanturi pe Andromeda.

(Pictura murala.)

Heracle dooara leul din Nemeea,

(Tava de argint- Biblioteca nationala din Paris.)

In Infern, Heracle este gata sa inceapa lupta cu infioratorul Cerber

(Amfora lucrata de mesterul Andokide- model de pictura

cu figuri negre din a doua jumatate a sec. al VI-lea i.e.n.)

Basorelief cuprinzand scena recunoasterii tanarului Tezeu

de catre tatal sau, Egeu, regele Atenei.

(Vila Albani din Roma.)

Tezeu luand-o ea prada, in batalie, pe Antiopa, regina amazoanelor.

Mesterul Dedal, ajutat de fiul sau Icar, facandu-si aripi pentru zbor, in labirintul din insula Creta (Basorelief din sec. al II- lea i.e.n.)

Batalia dintre dioscuri si verii lor pentru fiicele regelui Leucip.

Polux il razbuna pe fratele sau, Castor, lovindu-l de moarte pe Linceu.

(Basorelief lucrat de un artist din scoala celebrului Fidias.)

Edip la portile orasului Teba, raspunzand intrebarilor puse de Sfinx ( Pictura pe o cupa.)

Construirea corabiei Argo.

Iason se vede in stanga, purtand un coif cu creasta.

(Basorelief in teracota.)

Argonautii pregatiti de plecare, dupa popasul in insula Lemnos.

In randul de sus se vad zeita Atena, Iason si Heracle. (Vas cu figuri rosii din Orvieto pictat in stilul marelui artist Polignote, de la mijlocul sec. al V-lea i.e.n.)

Afrodita, convingand-o, pe frumoasa Elena sa-l urmeze pe Paris la Troia.

In drepta este insusi Paris, langa zeul iubirii, Eros.

(Basorelief din sec. al III- lea i.e.n.)

Ahile iesind din randul fetelor regelui Licomede intre care se ascunsese la Sciros, marturisind cine este, luand armele aduse de Ulise si strigand ca este gata sa ia parte la razboiul troian.

(Basorelief pe asa-numitul ,,sarcoag al lui Ahile”.)

In fieraria sa din Olimp, zeul Hefaistos, ajutat de ciclopi, faureste armele lui Ahile.

De o parte si de alta se vad zeitele Hera si Atena, dusmanele cetatii Troia.

(Basorelief din sec. al II-lea i..n.)

Patrunderea aheilor, in frunte cu Neoptolem, fiul lui Ahile, in palatul regelui Priam.

(Pictura pe un vas grecesc.)

Imparat roman aducand jertfe zeului olimpian Apolo. Dupa unele pareri imparatul ar f insusi Traian, acela care a patruns cu ostile si in Dacia, in numele asa-ziselor drepturi acordate de zei urmasilor lui Enea, de a stapani intreaga lume. (Basorelief antic.)

download

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *