Particularitati ale basmului cult (2)

Dezechilibru( intriga)- absenta unui mostenitor la tronul care are numai fete.

Calatorie( desfasurarea actiunii) – se face cu scopul rechilibrarii situatiei. Refacerea echilibrului( deznodamant) -consta in recompensarea eroului si pedepsirea raufacatorului.

Creanga intrerupe ritmul alert al desfasurarii actiunii din basmele populare prin pasajele care depasesc tiparul narativ, el dramatizeaza actiunea unui dialog si realizarea descrierii cu functie expresiva cum ar fi portretele celor cinci prieteni.  Gerila este descris la modul hiperbolic prin argumentative, personificarea naturii ce tremura sub rasuflarea lui. Prin elementele de oralitate humulesteana, autorul dezvolta categoria umorului popular, in felul acesta fantasticul din basmul sau umanizand. Pentru ca ultima proba impusa de span( adfucerea fetei imparatului Rosu, presupune indeplinirea altor sase probe, schema narativa a basmului se arata ”complexa”, ea corespunde formulei ”povestea in poveste” sau ”povestea in ram”.

Formula de inceput a unei opere epice, are consecinte in desfasurarea exterioara a operei. In basm inceputul se realizeaza prin formulele tipice care au rolul de a introduce auditoriul in lumea fictiva a operei. Ele au doua efecte:

Plaseaza actiunea intr-un timp mitic sugerat de formula ”A fost odata ca niciodata”. Ele dezvaluie cititorului, conventia fictiunii, a fabularului prin dezvoltarea ” niciodata”. Pe cand se potcovea puricale de fier, pe cand facea plopul pere si rachita micsunele, pe cand se pierdea ouale la gheata…

In basmul cult, transmis pe cale scrisa, aceste formule dezvoltate  nu mai sunt necesare, pentru ca totul nu mai este spus in fata unui public. Creanga alege formula initiala ”Amu cica era odata” care indeplineste aceeasi functie.

Raportat la tiparul narativ al basmului stabilit de propozitii, incipitul corespunde situatiei de echilibru prin prezentare imparatiei craiului, tata a trei feciori, dintre care numai unul se va dovedi vrednic de a conduce imparatia unchiului sau.

 Finalul unui basm popular e fericit, ci consta in victoria fortelor binelui asupra raului.

In basmul lui Creanga finalul e marcat de casatoria eroului cu fata imparatului Ros si de moartea spanului, vazut ca un geniu al raului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *