Frica de necunoscut

In momentul in care era sa paseasca prin usa intredeschisa, ceva se misca in cabinetul doctorului ei. Cu rasuflarea taiata, asculta si auzi sertarele biroului deschizandu-se si inchizandu-se, fosnet de hartii. Cineva umbla in documentele lui.
Dupa ce isi potoli bataile inimii, facu un pas usor si arunca o privire spre cabinet. Vazu lumina unei lanterne plimbandu-se pe hartii, dar in acea secunda

parchetul scartaii ingrozitor sub piciorul ei.
Persoana din cabinet stinse repede lumina si ramase in asteptare. Femeia nu indrazni sa mai miste, orice pas ar fi putut sa o tradeze. Mintea rationa, desi ii era teama. Membrele ii ramasesera in aceeasi pozitie, daca era gasita si persoana era doctorul, ii va spune ca a venit pentru el, gandea.
Dupa o clipa, care dura o vesnicie, se auzi din nou fosnet de hartii in lumina lanternei. Gasind probabil ce cauta, necunoscutul din cabinet scoase un carnet din buzunar, nota ceva stranse apoi cu o mana hartiile si le introduse, fara multe menajamente, in sertar. Nu incuie sertarul, il gasise probabil deschis. Doctorul era intr- adevar prea neglijent!
Vazand ca paseste spre ea, socotind ca nu va auzi zgomotul pasilor ei, din cauza ca el insusi mergea fara sfiala, ea se retrase, ascunzandu-se dupa soclul bustului. Daca indrepta lanterna spre coltul acela, putea fi usor zarita.
Ghemuita in spatele bustului, femeia isi tinu respiratia, pandi pasii care se apropiau, spera ca nu va fi vazuta. O depasira si pe fondul luminos al unei ferestre se proiecta silueta doctorului. Nu mica ii fu surpriza.

  •  
  •  
  •  
  •   
  •  

Leave a Reply