Un pusti fericit

Era micut, avea vreo trei anisori, era un dragalas. Un blondut carlionat cu ochii ca cerul albastru, era atat de scump, si mai ales istet foc.
Auzise el in casa de la parintii lui ca unchiul face naveta cu serviciul in capitala. Vroia neaparat sa ajunga si el in Bucuresti la unchiul lui, isi imagina tot felul de lucruri ca sunt acolo.
Parintii acestui baietel nu stiau ce sa mai faca, ce sa ii mai spuna, ba ca nu se poate, ca este departe…
Dar intr-o zi la staruintele copilului s-au urcat in tren si au au plecat spre capitala. Ce credeti? dupa vreo doua, trei statii au coborat, si i-a spus pustiului ca au ajuns. Se cam mira ca asa repede, dar i-a crezut, ce sa faca si el, nu avea ce sa zica ­čÖé
Era o gara mica, dar tare simpatica, acolo era o casuta cu o curte mica si acei oameni care locuiau acolo, erau chiar la poarta. Copilului i-a placut mult cand a vazut ca acolo sunt cateva gaini, pisici, un caine. Era in culmea fericirii. A inceput sa alerge dupa gaini, spunea ca vrea sa se ”joace” cu ele, cand si cand mai cadea in nisip, dar era cu gura pana la urechi de atata ras.
Mai tarziu il apucase foamea de atata zbenguit, acu parintii lui ce era sa faca decat sa plece, dar acei oameni draguti imediat i-au facut o gustare baiatului, sa ii mai astampere foamea. De acum satul, cand sa plece a vrut si el neaparat o gainusa sa se joace cu ea in apartamentul lui. Eii, pai cum sa ii dea femeia gaina, sau cum sa accepte parintii asa ceva, le venea si sa rada numai cand se gandeau la asa ceva. Intr-un final, l-au potolit, si au plecat spre casa inapoi.
Cand a venit unchiul in vizita la ei, atata i-a povestit baietelul, ce frumos este in capitala, si ce multe gaini sunt, cum s-a jucat cu ele… A ramas masca unchiul cand l-a auzit, cum sa fie in gara la Bucuresti gaini, sa te mai si joci cu ele, normal ca au inceput sa rada, de nu mai stia copilul ce sa creada…
A fost totusi o plimbare pe cinste, au vrut sa ii faca pe plac copilului si au reusit.

  •  
  •  
  •  
  •   
  •  

Leave a Reply