Era o intamplare sau era destinul

Trebuia sa plece cu trenul in alt oras cu serviciul, in gara l-a oprit o tinerica frumoasa cu niste ochii foarte frumosi, parul auriu se oglindea in soare, si i-a spus: imi place de tine si sigur ne vom mai intalni, tu esti destinul meu, i-a zambit si a disparut repede asa cum aparuse.
El s-a urcat zambind in tren cu gandul la o nebunie ce tocmai auzise din gura unei fapturi gingase, si totusi parca il hipnotizase, ramasese cu gandul numai la ea, era un mister pentru el.
Era nedumerit, dar in acelasi timp era fericit, simtea totusi ca o v-a mai intalni pe aceasta fata misterioasa care il fermecase pe loc cu acea privire galesa si plina de inteles.
Fericirea era doar a lui si a nimanui altcuiva, parca ii venea sa rada cu toata lumea din tren, dar ramanea doar cu privirea pe acel geam care nu o vedea decat pe ea.
Invatase in viata ca nu poate controla orice miscare, orice moment trist sau fericit, chiar daca pana atunci el era un pic mai trist, acum era in a noulea cer, dar trebuia sa uite pe moment de ea si sa se gandeasca la problemele lui care trebuia sa le rezolve.
In acea seara, isi aduse iar aminte de ea si de vorbele acelea misterioase ce i le spusese, si parca nu mai avea rabdare pana ajungea inapoi in gara accea unde a cunoscut-o, incepuse sa suspine dupa aceasta intamplare, si se gandea la fiecare secunda, la alt minut ce trecea atat de greu, inainte sa adoarma, pentru ca ea insemna magia care aparea si disparea foarte repede.
Poate ca totusi nu a fost chiar o intamplare, poate era chiar destinul, cum i-ar fi placut sa creada, poate ca femeie aceea i-a aparut in cale cand el avea cea mai mare nevoie de un suflet minunat langa el.
Nu stia daca o sa o mai revada, dar spre norocul lui, la intoarcere ea era acolo si il astepta, exact in gara aceea care se intalnisera prima data.
S-au plimbat amandoi, si-au spus parerile, ideile, si chiar si-au impartit si covrigii care si cumparasera.
Si-au deschis sufletele unul la celalalt, si au hotarat amandoi sa ramana impreuna, si sa nu se mai desparta niciodata.
Era clar ca nu era o intamplare, era destinul unor oameni care s-au intalnit intamplator.

  •  
  •  
  •  
  •   
  •  

Leave a Reply