Gandurile mintii(1)

Il ajuta la studiile de gramatica, il invata cum sa pronunte corect si-l initiase in cele dintai taine ale matematicilor. Dar relatiile lor u se limitau numai la studiile elementare. Marcel vazuse prea multe in viata si mintea ii era prea matura pentru a fi intru totul multumita cu fractii, radacini cubice, analiza sintetica si morfologica; de aceea uneori discutia lor aluneca spre alte subiecte.
Ultimile poezii citite de el ori cel din urma poet pe care ea il studiase. Iar cand Elena ii citea cu voce tare pasajele favorite, el simtea ca se ridica pe cele mai inalte piscuri ale desfatarii. Niciodata, la nici una dintre femeile pe care le cunoscuse, nu mai auzise o astfel de voce. Pana si cel mai neinsemnat sunet iesit de pe buzele ei ii atata dragostea, iar fiecare cuvant pe care-l rostea il infiora si-l facea sa se cutremure.
Timbrul glasului ei, virtutile-i alinatoare, modulatiile armonioase, toate erau produsul gingas, bogat si indefinibil al culturii si al unui suflet alet. In vreme ce o asculta vorbind, il furau aducerile-aminte si in urechi ii rasunau tipetele stridente ale femeilor salbatice si vrajitoarelor din insulele indepartate, dimpreuna cu cele, ceva mai putin suparatoare dar tot aspre ale muncitoarelor si ale fetelor din lumea lui.
Apoi fortele interioare ale inchipuirii incepeau sa lucreze si toate ii treceau, ca la parada, pe dinaintea ochilor mintii, fiecare din ele marind prin contrast stralucirea lui Elena. Dupa aceea bucuria ii deveni si mai covarsitoare la gandul ca mintea ei pricepe tot ce citeste si se infioara de placere in fata frumusetii gandurlor scrise.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *