Enigma Otiliei, de George Calinescu, pentru bac

Enigma Otiliei, de George Calinescu, pentru bac

Enigma Otiliei, de George Calinescu, pentru bac

1) Introducere – Personalitate enciclopedica a culturii romane, alaturi de D.Cantemir, Bogdan Petriceicu Hasdeu si Titu Maiorescu, G.Calinescu a fost critic si istoric literar, romancier, eseist, poet, dramaturg, publicist si profesor universitar. Cea mai cunoscuta carte a sa de critica si istorie literara este “Istoria Literaturii Romane de la origini pana in prezent”

Romanul “Enigma Otiliei” este al doilea din seria celor 4: “Cartea nuntii(1933)”; “Enigma Otiliei(1938)”; “Bietul Ioanide”; “Scrinul Negru”.

2) -Aparitie: 1938

-Surse de inspiratie: Ideea de a scrie romanul s-a configurat in timpul unui eveniment familial: moartea matusii Tinca, eveniment la care toata familia urma sa puna mana pe averea ei. Se adauga calatoria sa la Iasi pentru a-si lua doctoratul, care l-a inspirat in redarea venirii lui Felix Sima la Bucuresti. Trasaturile unchiului sau, Bica Simion, se regasesc in portretul lui Stanica Ratiu. Otilia reprezinta amintirea unei verisoare de care era indragostit in adolescenta.

3) Tipologia romanului

-Roman realist obiectiv de inspiratie balzaciana

-Roman al paternitatii esuate

-Roman al unei mosteniri

-Roman al unei deveniri

-Roman de dragoste

-Roman de moravuri

-Roman citadin

4) Roman total, sinteza de elemente realiste, romantice, clasice, naturaliste, moderniste.

In articolul sau, “Clasicism, Romantism, baroc”, G.Calinescu preciza ca o opera literara nu se poate supune rigorilor unui singur curent litera. Romanul “Enigma Otiliei” este, asadar, o ilustrare a conceptiei sale, avand elemente care in atat de realism(persoane tipice in imprejurari tipice, naratiune realist-obiectiva; teme-mostenirea, avaritia), cat si de romantism(iubirea dintre Otilia si Felix, descrierea Baraganului), de clasicism(echilibrul compozitiei, tipologia umana), de naturalism(factorul ereditar, avaritia) si de modernism( personajul reflector Felix Sima, tehnica reflectarii poliedrice, comportamentismul, analiza psihologica).

5) Titlul initial a fost “Parintii Otiliei”, dar a fost schimbat pentru a incita la lectura.

6) Tema o reprezinta viata burgheziei romanului de la inceputul secolului XX.

Subteme -paternitatea

-avarismul, mostenirea

– iubirea, educatia sentimentala.

7) Structura – 20 capitole, cu cifre romane, fara titluri.

8) Simetria incipit-final “Enigma Otiliei” e un roman ciclic, deoarece finalul este simetric cu incipitul. In incipit, e prezentata str. Antim din perspectiva lui Felix si replica lui Costache Giurgiuveanu, “aici nu sta nimeni”. Atat descrierea  casei lui C. Giurgiuveanu, cat si vorbele acestuia sunt reluate in final, cu deosebirea ca acum aspectul ei paraginit sugereaza moartea lucrurilor.

9) Planuri narative. In acest roman sunt evidentiate 2 planuri narative:

-formarea tanarului Felix Sima

-viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului XX

10) Subiectul romanului. Actiunea romanului este lineara, cronologica, de tip realist obiectiv. Incipitul – este de factura balzaciana, deoarece se precizeaza timpul (orele 10, iublie 1909) si spatiul actiunii (str.Antim, Bucuresti). In casa unchiului si a tutorelui sau, Felix S. o cunoaste pe Otilia,  pe Leonida Pascalopol (mosier rafinat, protector al Otliei si prieten cu mos Costache) si pe membrii familiei Tulea: Aglae(sora lui C.G), Aurica(fiica ei). Felix devine un observator atent al relatiei dintre cele 2 familii (Giurgiuveanu si Tulea), indeplinind rolul de personaj-reflector.

Intriga– se dezv. pe 2 planuri:

-lupta pentru averea lui C.Giurgiuveanu

-destinul tanarului Felix Sima

Desfasurarea actiunii– Subiectul romanului este realizat prin inlantuire; dar si prin insertia unor mininaratiuni. Felix, student la Facultatea de Medicina, se indragosteste de Ot.Marculescu; fiica vitrega a lui C.G, studenta la Conservator. Iubirea lor este umbrita de invidia familiei Tulea: Aglae si Aurica o urasc pe Otilia pentru ca e curtata de Pascalopol si iubita de Felix. Actiunea romanului se concentreaza in jurul inversunarii clanului Tulea de a intra in posesia averii lui Costache. Se surprind si alte aspecte din viata celor doua familii Olimpia, cea de-a doua fata a Aglaei nu se poate casatori cu Stanica, deoarece tatal nu vrea sa-i dea zestre. Otilia, desi e iubita sincer de tatal ei vitreg, e permanent pandita de saracie si de rautatea familiei Tulea. Felix si Otilia merg la mosia lui Pascalopol, din Baragan. Simion Tulea va fi internat la ospiciu, iar Costache incepe sa stranga materiale pentru a-i face Otiliei o casa ridicata cu cheltuieli mai mici.

Punctul culminant – Lucrurile se precipita in momentul in care C.G, face un atac de apoplexie, iar familia Tulea, inclusiv Stanica R, ii ocupa casa in asteptarea decesului.

Deznodamantul– Stanica ii fura batranului banii, provocandu-i moartea. Casa ii ramane Aglaei, iar Otilia nu primeste nimic. Devenit bogat, Stanica se desparte de Olimpia si se casatoreste cu Georgeta. Otilia pleaca cu Pascalopol la Paris.

Epilogul– Cartea se sfarseste cu un epilog. La cativa ani dupa eveniment, Felix afla ca Otilia se desparte de Pascalopol si se recasatoreste cu un conte. Privind fotografia Otiliei pe care Pascalopol i-o arata in tren. Felix nu mai recunoaste nimic din fata gratioasa de alta data si isi aminteste vorbele ei: “femeile nu traiesc decat 5-6 ani.”

11) Elemente balzaciene- pot fi recunoscute mai ales in tehnica narativa care se caracterizeaza prin:

a) Fixarea exacta in timp si spatiu a unor tipuri general umane: “Intr-o zi de la inceputul lui iulie 1909, in jurul orei 10, un tanar de vreo optsprezece ani… intra pe str. Antim”

b) Meticulozitatea descrierii strazilor, a arhitecturii caselor, a decorului int, care tradeaza firea personajelor. De exemplu, camera Otiliei, in care rochii si palarii zaceau pe fotolii, pantofi pe sub masa, revistele foarte amestecate cu note muzicale si parfumuri, preconizeaza comportamentul ei, neastamparul, firea exuberanta, rapida trecere de la o stare sufleteasca la alta. Locuinta lui Pascalopol, cu tablouri, picturi muzicale alegorice, peretii tapetati, lampile electrice, frontoanele de lemn masiv, respira nu numai starea sa materiala deasupra mediei, dar si rafinamentul. Casa lui Costache G, cu ferestre mari, acoperite cu hartie, zidarie crapata si scorojita si mobila acoperita de praf, lasa impresia de parasire si suger. avaritia sa.

c) Persoanele tipice-clasice:

-Costache G. – un anumit tip de avar. ( Patima de inavutire il apropie de avarul clasic, Hagi Tudose, Harpagon, insa, omenia si dragostea pentru Otilia il apropie de Grandet, pers. lui Balzac)

-Simion Tulea si Titi- galeria maniacilor

-Aglae Tulea- baba absoluta, acra, avara si rea

-Aurica- fata batrana

-Olimpia- femeia placida, rece

-Stanica Ratiu- impostor, fanfaron, parvenit, intrigant, demagog, lipsit de scrupule

-Felix- intelectualul de succes

-Pascalopol- mosierul bogat, dar educat

Singurul pers. atipic al romanului e Otilia, intruchipare a misterului feminin, a feminitatii onigmatice, a inefabilului tineretii. Uneori, pers. a fost incadrat in tipologia cochetei.

d)Limbajul uniformizat: Autorul vorbeste in fiecare pers.

e)Descrierea detaliata a pers. cu accent pe vestimentatie, gestica, limbaj, autorul creand adev. fizionomii clasice. De ex, portretul lui C.Giurgiuveanu, om subtire, incovoiat, chel, cu fata patrata si spana, buze galbene de prea mult fumat si 2 dinti ca niste aschii de os, prefigureaza, prin uratenia fizica, principala sa tara (defect): avaritia.

f)Subtemele: mostenirea, paternitatea. Ca si in romanele lui Balzac, in centrul actului sta lupta pentru mostenirea averii lui C. Romanul reconstituie atmosfera sociala rom. de la inceputul sec. xx, cand pozitia sociala se stabileste in functie de avere. Atat mostenirea, cat si casatoria reprezinta mijloace de realizare a unei pozitii in societate.

Subtema paternitatii este prezenta in roman sub mai multe aspecte. Ovidiu Crohnaniceanu observa ca toate pers. cartii pot fi considerate parinti ai Otiliei in sensul in care vor sa aiba grija de viitorul ei. De asemenea, paternitatea apare la mai multe pers: pt. Simion e o obsesie)el pretinde ca Olimpia nu e fiica lui si, de aceea, nu-i lasa mostenire); pt. Stanica este generatoare de delir verbal(ii reproseaza placidei Olimpia ca nu-i poate oferi un copil); pt. Pascalopol(e unul dintre cele 2 moduri de a o iubi pe Otilia (viril si patern).

12) Modernitatea romanului e data de tehnici narative

-reflectarea poliedrica

-comportamentismul

-naratiunea par derierre

-analiza psihologica

13) Scurta carac. a Otliei

14) Concluzia- Orininalit. lui G.Calinescu se manifesta nu in a face o adaptare a romanelor lui Balzac, ci in a prez. burghezia rom. de la inceputul sec. xx in ce are mai reprezentativ, mai caracteristic.

Vezi si O scrisoare pierduta, de I.L.Caragiale

One comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *