Fantana dintre plopi, de Mihail Sadoveanu

Fantana dintre plopi, de Mihail Sadoveanu

Povestirea – Fantana dintre plopi, de M.Sadoveanu

1)Introducere- opera literara “Fantana dintre plopi” a aparut in 1928 in volumul “Hanul Ancutei”, care a fost considerata “capodopera de rascruce, deoarece face trecerea spre marea etapa a creatiilor sadoveniene si deoarece e o sinteza de elemente diverse: lumea taraneasca, idila, legenda.

2)Specie- epica, de dimensiuni medii (>schita,<romanul) o naratiune subiectivizata in care se relateaza o singura intamplare, iar accentul e pus pe actiune, nu pe complexitatetea personajului principal.

Tehnica naratica: povestire in rama- incadrarea uneia sau mai multor naratiuni de sine statatoare intr-o alta naratiune.

3)Structura volumului- opera cuprinde 9 povestiri legate prin cadru: toate personajele se intalnesc “intr-o toamna aurie, la Hanul Ancutei, de pe valea Moldovei, la intretaierea drumului dintre Roman si Iasi.

Cele 9 povestiri sunt prezentate pe rand, fiecare intrand in scena dupa pregatirea prealabila a autorului:

-Iapa lui Voda (relatata de Comisul Ionita)

-Haralambie (Parintele Gherman)

-Balaurul (Mos Leonte Zodierul)

-Fantana dintre Plopi (capitanul de mazili Neculai Isac)

-Cealalta Ancuta (Mos Enache Coropcarul)

-Judet al sarmanilor (Ciobanul C-tin Motoc)

-Negustor Lipscan (negustorul Damian Cristisor)

-Orb sarac (un calic orb= sarac, nu zgarcit)

-Istorisirea Zahariei Fantanarul.

Naratorii apartin unor clase sociale diferite, ceea ce confera operei carac. polifonie, iar diegezei varietate.

4)Coord. spatio-temp: Spatiul e Hanul Ancutei, o cetate aflata la intretaiere de drumuri, in care drumetii se simteau in siguranta si unde poposeau pentr a-si pune la adapost proviziile

Principala caracteristica a hanului e atmosfera de voie buna, de petrecere, o atmosfera prielnica pentru povestire. Povestirile sunt spuse dupa un anumit ceremonial: captarea atentiei, starnirea interesului, mentinerea suspansului, dar si o latura misterioasa  care e pastrata chiar si dupa ce povestea a fost spusa.

Timpul pov. e magic. In text apar 3 niveluri ale timpului narativ.

I. Timpul povestirii, al autorului, al naratorului anonim “intr-o toamna aurie, intr-o departata vreme.”

II. Timpul povestit, adica timpul unei toamne aurii cand se spun toate povestirile

III. Timpul evocat, al “celeilalte Ancute”.

5)“Fantana dintre plopi: – e a patra povestire din volum, iar naratorul e capitanul de mazili Neculai Isac. Naratiunea e subiectiva, la persoana I, cu focalizare intelectuala si implica doua planuri: prezentarea evenimentelor traite in tinerete (timpul narat) si autoanaliza faptelor din perspectiva maturitatii (timpul naratiunii).

Timpul si spatiul- naratorul evoca o intamplare traita de el in tinerete in urma cu peste 25 ani “pe aceste meleaguri”.

6)Tema- iubirea tragica (o poveste de iubire care a avut rol de initiere, de maturizare pentru tanarul de odinioara.

7)Rezumat- Actiunea se deruleaza alert, fiind identificabile toate momentele subiectului.

Expozitiunea- “intr-o toamna aurie”, Neculai Isac duce vinuri in tinutul Sucevei si face popas la Hanul Ancutei. Plimbandu-se pe malul raului Moldovei intalneste o ceata de tigani. E intampinat de Hasanache, un batran cersetor, iar privirile ii sunt atrase de o tigancusa de 18 ani care se scalda.

Intriga- frumusetea fetei (despre care afla ca se numeste Marga) il tulbura si el le da celor 2 cate un ban de argint.

Desfasurarea actiunii- fata il cauta in a doua zi la han pentru a-i arata ciubotele cumparate cu banul primit. Apoi tinerii petrec o noapte la fantana dintre plopi si isi promit o noua intalnire de dragoste la intoarcerea lui de la Pascani, unde trebuia sa-si vanda marfa.

A doua intalnire are un final tragic. Indragostita, fata ii marturiseste ca Hasanache o trimisese la Han ca sa-l seduca, iar planul era ca tiganii sa-l omoare si sa-i ia banii de pe marfa.

Punctul culminant- desi e constienta ca va fi omorata pentru ca i-a tradat, fata il avertizeaza de pericol. Tanarul fuge calare, scapa cu viata, dar o prajina aruncata de urmatori ii scoate un ochi.

Deznodamantul- insotit de carausii de la han, el revine la fantana, unde sangele proaspat de pe colacul de piatra e semn ca fata fusese ucisa cu cruzime si aruncata in fantana.

8)Personaje- Neculai Isac e personajul narator, el relateaza intamplarea din perspectiva tanarului nestiutor, dar insoteste pov. de analiza faptelor si condamnarea intamplarilor: “Eram un om buiac si ticalos”(autocaracterizare).

Are defectele specifice varstei: naivitatea si lipsa de experienta. Portretul fizic al maturului e realizat prin redarea vestimentatiei, ce reflecta satutul sau social: avea rand nobiliar, era mazil. De abia la sfarsit isi intelege vina.

Marga- e o eroina tragica, un personaj exemplar, simbolic, deoarece e capabila sa se jertfeasca pentru a-l salva pe barbatul iubit. E pers. romantic(exceptional in situatii exceptionale). Initial e umila, se supune cetei de tigani, dar la sfarsit ea se dovedeste capabila de gesturi superioare (evolueaza).

9)Limbaj- principala trasatura e oralitatea, creata prin cuvinte populare, arhaice, reginale. Se folosesc figuri de stil care dau expresivitate limbajului.

10)Concluzia- E o pov, o naratiune subiectivizata, care are un caracter etic, exemplar, plasandu-l pe Sadoveanu in galeria ampla a marilor povestitori. (Ion Neculce, Creanga).

Vezi si Riga Crypto si Lapona Enigel

  •  
  •  
  •  
  •   
  •  

Leave a Reply