Baltagul, de Mihail Sadoveanu

Baltagul, de Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu este un scriitor prolific, autor a peste 100 de creatii epice, prozator interbelic, cosiderat creatorul romanului istoric romanesc, cu seria de creatii “Neamul Soimarestilor”,”Soimii”,”Zodia cancerului” sau “Vremea Ducai-Voda”, “Fratii Jderi”.
Baltagul apare in 1930, opera de maturitate ce intrerupe seria scrierilor istorice. A fost considerat de critica literara “singurul roman realist obiectiv al autorilui”, [criticul Nicolae Manolescu].
Gen si specie-A fost considerat un roman total datorita structurii sale polimorfe ce permite interpretari multiple si, uneori, contradictorii.
-Monografie a satului moldovenesc de munte, deoarece reda traditii, obiceiuri din mediul rural (Perpessicius)
-Roman de dragoste- surprinde iubirea Vitoriei Lipan pentru sotul sau (N.Manolescu)
-Roman initiatic- surprinde maturizarea lui Gheorghita.
-Roman politist- Vitoria e “un Hamlet feminin”, iar tema cartii e cautarea vinovatilor si pedepsirea lor (G.Calinescu)
-Roman realist-obiectiv- narator obiectiv, omniscient, omniprezent, iar naratiunea este facuta la persoana a III-a.
-Roman simbolic, corintie, mitic, baladesc- pleaca de la mitul din balada “Miorita”, fiind o replica la aceasta.
Tema– Opera de maturitate, Baltagul reuneste toate marile teme ale creatiei sadoveniene: cautarea adevaralui, viata pastorala, iubirea si nat. (chiar si arta povestirii, miturile si intelepciunea).
Surse de inspiratie- balade- “Miorita” (deoarece mottoul romanului este “Stapane, stapane, mai cheama si-un cane!” + “Dolea” (din care a luat motivul cainelui credincios) + “Salga” (mottoul femeii justitiare).
-mitul egiptean Isis si Osiris
Titlul– Baltagul este asociat cu labrysul (securea dubla cu care a fost doborat minotaurul, monstrul mitic)
-Titlul permite interpretari multiple:
-simbol generic-arma traditionala a oierilor cu care se apara de oamenii rai si de fiarele codrilor
-simbol individual- arma crimei, dar si instrument justitiar (de remarcat ca in roman, acelasi baltag indeplineste doua functii: Baltagul tanarului Gheorghita se pastreaza neatins de sangele ucigasilor)
-arma cu functie magica: e baltagul pe care Vitoria l-a comandat la fierar pentru fiul ei, l-a sfintit la parintele Daniil si i l-a daruit ca simbol al maturizarii sale.
Compozitie– Romanul e alcatuit din 16 capitole fara titluri si are o compozitie scolara, deoarece gradatia pe care e contruit e intrerupta de pasaje descriptive si de secvente dialogate si monolog.
Firul epic e cronologic, perspectiva narativa e obiectiva, deoarece naratorul e obiectiv, demiurg, omniscient, omniprezent si nareaza la persoana a III-a. Focalizarea este externa, deoarece naratorul da impresia ca face parte din lumea evocata a personajelor.
Desi naratorul e unic, omniscient, in cea mai mare parte a romanului, totusi, pe alocuri Vitoria preia rolul naratorului. In scena parastasului, Vitoria reconstituie pe baza propriilor deductii crima, si o povesteste veridic celor prezenti. Acelasi rol il are si in incipitul romanului, cand, pe prispa, ganditoare isi aminteste o poveste despre impartitul norocului pe care Nechifor o spunea la cumetrii si petreceri.
Planuri narative: concret, simbolic
Exista doua planuri, unul al actiunii propriu-zise, care urmareste drumul Vitoriei, surprinde o lume reala, concreta: Magura Tarcaului si “Tara Dornelor”. Al doilea, un plan al semnificatiilor simbolice realizat prin aluzii mitologice, creadinte, modul de concepere al existentiei, o lume “de semne si minuni” pe care doar Vitoria Lipan stie sa le descifreze.
Coordonatele spatio-temporale
Actiunea se petrece de toamna tarziu pana la inceputul primaverii. Coordonatele temporale sunt vag precizate fie prin sarbatori rel. (Sf.Andrei,Ajunul Craciunului, Postul Mare) fie prin repere temporale vagi (10 mai). E un timp prezent, timpul nararii care surprinde viata Vitoriei, si un timp trecut, retrospectiv, narat (povestirea despre un personaj absent, N.Lipan)
Spatiul e satul moldovenesc de munte. Unele toponime sunt reale si pot fi identificate pe harta(Zona Dornelor, Cristesti, Balta Jijiei), iar alte sunt fictive (Magura Tarcaului). Asadar, pe deoparte romanul creaza impresia de veridicitate, de verosimil, iar pe de alta parte e o scriere fictionala.
Roman monografic- se realizeaza portretul muntenilor mold. (iuti, nestatornici ca apele, rabdatori in suferinti ca si-n ierni cumplite)
-se surprind 3 ceremoniale esentiale din viata unui om (botez, nunta, parastas)
-spatiul rural e refractar intruziunilor (tren, telefon, valt, apelativul domnisoara)
-spatiul primitiv guvernat de superstitii (schimbarea numelui lui Gheorghita in Nechifor pentru a nu-l mai cunoaste moartea).
-comunitatea arhaica (Magura Tarcaului) se conduce dupa legi proprii (calindarul cel vechi)
-mai important aici este legea nescrisa, norma de conduita impusa de colectivitate.
-Vitoria e un exponent al spetei, un personaj arhetipal=> intruchipeaza firea darza a muntenilor.
Concluzie– Romanul Baltagul apartine realismului mitic si se remarca in special prin polimolismul structurii, adica “amestec de roman realist si naratiune arhetipala grefata pe un scenariu politist.

Citeste si despre puterea exemplului parintesc in modelarea tinerilor

  •  
  •  
  •  
  •   
  •  

Leave a Reply