Testament, de Tudor Arghezi, pentru BAC

Testament, de Tudor Arghezi, pentru BAC

1)Apare la inceputul secolului XX, fiind in opozitie cu traditionalismul si propunandu-si sa innoiasca expresia artistica, punand-o in acord cu viata moderna, cu sensibilitatea epocii.

Promotorul modernismului la romani e Eugen Lovinescu (cu Cenaclul Sburatorul), acesta pledand pentru sincronizarea literaturii romane cu tendintele occidentale, cu “spiritul veacului”.

In poezie, modernismul se manifesta prin:

-cultivarea citadinului

-ruptura cu traditia

-proclamarea intuitiei ca mod de cunoastere

-intelectualizarea emotiei

-imagism puternic

-ambiguitate

-obscuritate

-exacerbarea eului

-ermetism

-poezie de cunoastere

Modernismului romanesc i-au fost asociate poetici diverse: ermetismul lui Ion Barbu, poetica antipoeticului (sau estetica uratului) a lui Tudor Arghezi si expresionismul lui Blaga.

2)Tudor Arghezi a creat o opera care a influentat literatura vremii, deoarece plecand de la aspecte traditionale, a oferit alternative poetice, idei, atitudini si modalitati lirice moderne.

3)”Testament”- face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica. Poezia e plasata in fruntea primului volum arghezian “Cuvinte potrivite” (1927). Testament e o arta poetica moderna, deoarece prezinta vizualizarea despre viata si lume a poetului, despre menirea lui in univers si despre misiunea artei sale.

4)Estetica uratului. Poezia apartine directiei moderniste teoretizare de E.Lovinescu. T.Arghezi preluand de la Charles Baudolaire estetica uratului. Acesta propune metafore socante, un limbaj ambiguu si un imagism puternic. Conform acestei estetici, tot ce e urat se poate transforma in frumos.

5)Titlul e o metafora care ilustreaza ideea de mostenire literara. Un act oficial adresat urmasilor cititori sau viitorilor artizani ai cuvintelor.

Sugereaza un testament spiritual lasat drept amintire generatiilor viitoare ca marturie a unei istorii aspre, a vremurilor potrivnice, cand gandirea se slefuia inca greu, dar cu tenacitatea unui urcus pe branci. Drumul (rapile, gropile) reprezinta procesul creativ, slefuirea dificiala a cuvintelor, proces care culmineaza cu aparitia cartii, a artei poetice.

6)Tema o reprezinta conceptia poetului despre creatie, o echilibrare, un amestec intre “slova de foc” (inspiratie divina) si “slova faurita” (truda creatoare).

7)Structura- Are 5 strofe alcatuite dintr-un numar inegal de versuri, ce alcatuiesc 3 secvente poetice.

I. E alcatuita din primele doua strofe si sugereaza legatura dintre poet si cititori, urmasi.

II. E alcatuita din urmatoarele doua strofe si reda rolul etic, estetic si social al poeziei.

III. (Ultima strofa) prezinta lupta incraneenata a poetului cu lexicul.

8)Modul de expunere- monologul adresat.

Lirismul subiectiv se realizeaza prin marcile subiectivitatii: adj. pron. posesiv “mea”, verbe la persoana I (“nu voi lasa”, “am luat” etc) si topica afectiva (inversiuni si dislocari sintactice) “aseaz-o cu credinta capatai”

A.Incipitul – introduce lectorul in problematica poeziei: instanta creatoare lasa generatiilor viitoare o carte, singura sa avere, un bun de factura spirituala. Este conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual, poetul identificand-use simbolic cu un tata si asmandu-si rolul de mentor.

Bunurile artistului sunt concentrate in opera sa care devine o treapta spre cunoastere. Artistul nu lasa bunuri materiale, averi stranse de-a lungul vietii, ci bunuri spirituale care inchid in paginile lor “rodul durerii de vecii intregi”.

Se sugereaza ideea ca atat creatorul, cat si urmasii sai sunt raspunzatori de pastrarea valorilor continute in carte. El considerand ca indeamna fiul spiritual sa aseze opera sa “la capatai”, asa cum credinciosul apreciaza Biblia.

B.Prezinta transformarea uratului in frumos : ” facui din zdrente muguri si coroane”. De asemenea, poetul e un alchimist al cuvantului, care transforma lumea materiala intr-una spirituala. Verbe ca “a ivit”, “am prefacut” sustin ipostaza demiurgica a artistului, efortul creator.

Cheia semnificatiilor se afla in versurile “Ca sa schimbam acum, intaia oara/ Sapa-n condei si brazda-n calimara”, exprimand ideea transformarii muncii fizice in instrumente, ale muncii intelectuale. Efortul poetic a fost de durata, deoarece cuvintele au capatat intelesuri noi numai dupa ce au fost “framantate mii de saptamani”.

Amagirile poetului, suferinta, “veninul” le-a transformat in “miere”. Poetul depaseste vicisitudinile (greutatile) vietii sale.

Poetul recunoaste ca versurile sale sunt capabile atat sa exprime imagini sensibile, cat si “sa injure”, condamnand aspecte ale existentei.

Estetica uratului e exprimata si prin convingerea scriitorului ca nu exista cuvinte poetice si nonpoetice. Pentru el limbajul este capabil sa devina o mare poezie daca un creator are geniu lingvistic.

C.Transmite ideea ca, in creatia sa, a armonizat “slova de foc si slova faurita”, ideea sugerata si prin sintagma “fierul cald imbratisat in cleste”.

In finalul poeziei, Arghezi marturiseste ca nu a fost decat “robul” care a scris cu umilinta cartile, pe care “Domnul” le va primi drept ofranda ca si lectorii sai.

9)Motivul central al poeziei: cartea. In viziunea poetului, cartea are semnificatii multipe sugerate prin metaforele:

-“treapta” (etapa de cunoastere)(legatura dintre generatii)

-“hrisovul cel dintai” (poezia legitimeaza un popor)

-“cuvinte potrivite”

-“muguri si coroane”

-“Dumnezeu de piatra”

-“slova de foc si slova faurita”

10)Nivel stilistic. La nivel stilistic, remarcam metafore surprinzatoare (“Dumnezeu de piatra”), oximoronul, veninul transformat in miere”, comparatia “ca fierul imbratisat in cleste” si enumeratia “muguri si coroane”/ “bube, mucegaiuri si noroi”.

11)Nivel prozodie- masura de 9-11 silabe, rima imperecheata, strofele inegale plaseaza textul la granita dintre traditie si modernitate.

12)Opinie mesaj-consider ca mesajul poeziei e acela ca rolul poetului de a da cuvintelor urate forme si continuturi noi, transformandu-le in versuri si-n “icoane” pentru a patra legatura dintre generatii. Pentru Arghezi, poetul e un fauritor de vuinte.

13)Concluzie- Poezia “Testament” ilustreaza conceptia despre viata si lume a lui Arghezi, fiind o arta poetica moderna.

Citeste si Baltagul, de Mihail Sadoveanu

  •  
  •  
  •  
  •   
  •  

Leave a Reply