Eseu Moara cu Noroc, de Ioan Slavici pentru BAC

Eseu Moara cu Noroc, de Ioan Slavici pentru BAC

Eseu Moara cu Noroc, de Ioan Slavici pentru BAC

1)Introducere

Ioan Slavici a fost o personalitate artistica ce s-a manifestat in literatura noastra ca povestitor, nuvelist, romancier, dramaturg. N-a reusit sa devina in toate speciile abordate un mare creator. Vigurosul sau talent nu s-a manifestat nicaieri mai deplin ca in nuvelistica. E unul dintre clasicii literaturii romane (+Eminescu, Creanga, Caragiale), ci si parintele nuvelisticii in literatura noastra.

Prezentarea volumului- Apare la Bucuresti, in 1881, volumul “Novele din popor” o carte care avea sa insemne o data istorica in dezvoltarea prozei.  Titlul volumului nu e ales la intamplare, ci reflecta temele, subiectele, personajele, toate desprinse din lumea satului. Nuvelele se grupeaza in doua categorii:

  • idilice: Popa Tanda, Budulea Taichii
  • neidilice: Moara cu Noroc, Padureanca, Comoara.

Nuvelele idilice sunt scaldate in lumina frageda a idilei, a evocarii sau a umorului, au un conflict sumar. Eroi sunt de factura folclorica si pastreaza influenta literaturii populare. Nuvelele neidilice au un conflict puternic, antreneaza caractere tari, complexe, atmosfera lor e grava, sumbra, chiar tragica, apropiindu-se de realismul critic.

2)Tipologie

Este o nuvela realista cu scop moralizator care afirma principiile existentei scriitorului. (“Omul numai intreg e un om adevarat si e destul sa-si piarda bunul cumpat intr-o singura privinta ca sa i se strice intreaga fiinta”). Slavici e un scriitor realist, modern, ce-l anticipeaza pe Liviu Rebreanu prin viziunea realista a satului transilvanean.

-Este nuvela psihologica, deoarece infatiseaza, prin tehnici moderne (monolog intern, introspectie, analiza psihologica), consecintele nefaste ale setei de imbogatire si slabiciunile omenesti.

3)Tema

Dezumanizarea omului sub influenta banilor. Nuvela ilustreaza dictonul “Banul e ochiul dracului.”

4)Titlul

Este simbolic, amintind un topos frecvent al literaturii nationale si universale: hanul, numit si “moara cu noroc”, care se afla in apropierea unor ruine ale unei mori nu mai macina. Sensul simbolului al morii e malefic, prevestitor de lucruri tragice, hanul fiind situat in pustietate.

De asemenea, titlul e ironic, deoarece, desi Ghita spera ca moara va fi “cu noroc”, sursa de inavutire, in cele din urma este “cu ghinion”, deoarece moara semnifica macinare, transmitand ideea macinarii destinelor personajelor.

Totodata, cuvantul cheie al operei “noroc” este si un haitmotiv al nuvelei. Batrana se teme sa paraseasca satul, afirmand: “Ma tem ca nu cumva, cautand acum, la batranete, un noroc nou, sa-l pierd pe cel care l-am avut”. Cand aceasta isi urmeaza fiica si ginerele, afirma “Ma duc si eu cu voi si ma duc cu toata inima, cu tot sufletul, cu toata dragostea mamei care incearca norocul copilului iesit in lume”. Naratorul insusi prezinta la inceput moara astfel: “iara pentru Ghita moara era cu noroc”.

5)Compozitia

Nuvela e alcatuita din 17 capitole, are o compozitie unitara, inchegata, un conflict riguros constituit, specific nuvelei, tensiunea dramatica culminand gradat in capitolul 16, caruia ii urmeaza deznodamantul. G.Calinescu o prezinta ca pe o capodopera a nuvelisticii romane, “o nuvela solida, cu subiect de roman”.

6)Subiect

Expozitiunea il prezinta pe Ghita, om modest si sarac dintr-un sat transilvanean care, dornic sa-si scoata familia din saracie, hotaraste sa ia in arenda carciuma de la moara cu noroc. Intentia sa era sa stranga bani pentru a-si cumpara un atelier cu 10 calfe pentru a deveni un om respectat, deoarece in societatea in care traia, omul nu mai era apreciat pentru calitatile morale, ci pentru avere.

Intriga surprinde sosirea lui Lica Samadaul la Moara, porcar, om temut in aceste locuri, care conditioneaza ramanerea lui Ghita la Carciuma de a-i deveni complice.

Desfasurarea actiunii surprinde transformarea lui Ghita dintr-un om cinstit, jovial si social intr-un om moracanos, suspicios si introvertit. Actiunea lui Ghita sugereaza ca acesta e domninat de forta malefica a Samadaului: primeste de la Lica 6 porci furati, ii imprumuta bani. Il gazduieste in noaptea in care e pradat arendasul si in care Lica pleaca si se intoarce la han imbracat femeieste, la judecata jura fals salvandu-l inca o data pe Lica.

Punctul culminant reda intamplarile tragice din noaptea de Paste, cand Ghita hotaraste sa-l anunte pe Pintea de prezenta lui Lica la han, lasandu-si, ca momeala, sotia in bratele samadaului. La intoarcere, Ghita o ucide pe Ana, citind in ochii ei tradarea, el insusi fiind omorat de Raut din ordinul lui Lica, incendiaza moara.

Deznodamantul e tragic, Lica lovindu-se cu capul de trunchiul unui copac pentru a nu fi prins de jandarmul Pintea. A doua zi, pe ruinele morii, batrana spune: “Simteam eu ca n-are sa iasa bine”. Finalul nuvelei, cu pedepsirea tuturor persoanelor care au comis o greseala fatala (hybris), aduce restabilirea ordinii morale.

7)Scurta caracterizare a personajelor

In centrul nuvelei se afla drama lui Ghita, prins intr-o situatie fara iesire, intre legile nescrise ale comunitatii talharesti si ordinea juridica a satului. Onest la inceput, harnic, strangator, Ghita devzolta treptat ursuz, cuprins de teama si framantat de indoieli. Se instraineaza de familie, patima pentru bani degradandu-l moral. Dezumanizarea personajului se explica nu doar prin slabiciunea si lipsa de vointa a lui Ghita, ci si prin influenta mediului social in care acesta traieste. Domin de puterea banului si de personalitatea Samadaului, vazand ca necinstea stapaneste drumurile, Ghita crede ca nu onestitatea e criteriul existentei. Sanctiunea finala in numele scriitorului, afirma primatul onestitatii.

8)Tehnici narative

Noutatea nuvelei in epoca o reprezinta analiza psihologica intreprinsa de narator. Monologul, introspectia, devin mijloace ale caracterelor psihice, morale.

9)Opinie despre mesaj

In opinia mea, aceasta opera sustine teza morala conform careia raul va fi mereu pedepsia intr-o maniera pe care numai Dumnezeu o poate stabili, iar Ghita reprezinta exponentul indeplinirii legilor divine.

10)Concluzia

In concluzie, deoarece prezinta zadarnicia patimilor care distrug fiinta umana, cu accent pe analiza vietii interioare a persoanei, opera literara studiata este o nuvela psihologica de factura realista

Caracterul personajului principal Ghita

Nu uita sa te abonezi pentru a primi cele mai noi postari direct pe mail!

  •  
  •  
  •  
  •   
  •  

Leave a Reply