Eseu Ion, de Liviu Rebreanu pentru BAC

Eseu Ion, de Liviu Rebreanu pentru BAC

Eseu Ion, de Liviu Rebreanu pentru BAC

1)Introducere: Realism– curent literar care apare in Franta, in a doua jumatate a secolului XIX, reprezentantii de seama sunt Balzac si Stendhal. Stendhal afirma ca realismul trebuie sa fie asemenea unei oglinzi care se plimba pe strada si in care se reflecta si albastrul cerului si noroiul de pe caldaram.

Realismul prezinta viata in toata complexitatea sa.

Trasaturi:

-prezentarea veridica a vietii

-aspira sa trezeasca in cititor sentimentele verosimilului

-personajele sunt selectate din toate categoriile sociale

-se cultiva analiza psihologica

2)Liviu Rebreanu– intreprinde in “Ion” un sondaj adanc in sufletul taranesc, “o sectiune in viata satului transilvanean, fara evita problemele intelectualitatii rurale, depasind, prin aceasta, tot ce s-a scris pana la el.

Spre deosebire de adeptii poporanismului si semanatorismului, care abordasera problema rurala dintr-o perspectiva idilica, Rebreanu reuseste sa demonstreze ca tematica rurala nu e epuizata, ca sufletul taranesc nu e sarac si simplist, nu e lipsit de profunzimi, ca satul nu e incompatibil cu specia romanului si ca in mediul rural exista conflicte puternice, eroi de roman complexi si complicati.

3)”Ion”

– Aparitie: apare in 1920, urmat de “Padurea spanzuratilor”(1922) si “Rascoala”(32′)

-Surse de inspiratie: I-a fost inspirat, dupa cum a marturisit mai tarziu, de 4 experiente de viata diferite:

A.Intr-o zi, la vanatoare, a vazut un taran imbracat in haine de sarbatoare sarutand pamantul jilav de roua ca pe o ibovnica.

B.Livia, sora sa, i-a povestit o drama din sat: o fata instarita, Rodovica, a ramas insarcinata cu un tanar “cel mai bicisnic flacau din sat” si a fost batuta cumplit de tatal ei.

C.Liviu Rebreanu a avut o convorbire cu un tanar taran harnic deznadajduit ca nu avea pamant: Ion Boldijar al Glanetasului vorbea de pamant ca de o fiinta vie si adorata.

D.O scena din propria familie: Livia se logodise la insistentele parintilor cu un tanar teolog. La putin timp, fata a rupt logodna pentru ca nu-l iubea si ii era imposibil sa accepte casatoria.

4)Elaborarea romanului: Liviu Rebreanu a realizat romanul “Ion” prin impletirea armonioasa a unor teme si episoade din nuvele ca “Rusinea” (1908), schita pentru prima data portretul lui Ion; “Zestrea”, “Ofilirea”, “Glasul inimii”, “Rafuiala”.

5)Titlul – acronim Ion=noi => se sugereaza problematica rurala.

6)Tema – Liviu Rebreanu prezinta viata satului Pripas in diferite ipostaze, ceea ce confera romanului aspectul de monografie a satului transilvanean la inceputul secolului XX.

7)Structura – 13 capitole, structura in 2 parti: Glasul Pamantului, Glasul iubirii.

8)Roman ciclic. Compozitie simetrica

Liviu Rebreanu marturisea, in “Amalgam”, ca a dorit sa realizeze un roman ciclic in care inceputul sa se confunde cu sfarsitul. Constructia circulara de “corp sferoid” e o caracterizare a tuturor celor 3 romane. Simetria e data de:

I.Titlurile de capitol: primul fiind “Inceputul”, iar ultimul “Sfarsitul”

II.De cele 5 scene simbolice cu care debuteaza si se incheie romanul.

a)Descrierea drumului “Alb” care intra in Satul Pripas- are rolul de a introduce lectorul in timpul fictional. Prin intermediul lui, intram in universul secund al litaraturii.

Pe acelasi drum, va parasi familia Herdelea satul.

b)Crucea, pe care se afla Iisus cu fata spalacita de ploi. – sugereaza calvarul existential, suferinta mai multor persoane.

c)Hora– la inceput e dramatizata: cand sosesc intelectualii, jocul se opreste in semn de deferenta (respect), barbatii isi descopera capetele. E invitata la hora Laura, care refuza. In final, hora e rezumata ca si cum romancierul nu ar mai avea rabdare sa zaboveasca asupra ei.

d)Cearta– in primul capitol, Vasile Baciu se cearta cu preotul Belciug, motivand ca a baut de suparare. In final, se reda acelasi conflict: pamanturile lui au trecut in proprietatea Bisercii si preotul ii ingaduie sa le foloseasca cu conditia sa nu mai bea.

e)La sfarsitul primului capitol, George se prabuseste (sub lovitura de par a lui Ion). La inceputul ultimului capitol, George e cel care il loveste pe Ion cu sapa si acesta moare sub loviturile sale.

10)Planuri narative– Ca si L.Tolstoi, in romanul “Razboi si Pace”, Liviu Rebreanu organizeaza actiunea pe 2 planuri narative care se intretaie: planul taranimii si planul intelectualilor.

Planul taranimii prezinta momentele din existenta satului si are drept tema: problematica pamantului.

In satul transilvanean, pamantul reprezinta respectul celorlalti, conditia sociala. Astfel, pentru Ion, cea mai mare injurie o reprezinta “sarantoc” sau “talhar”, cuvinte prin care e plasat in categoria celor fara pamant. De aici naste dorinta de a avea pamant. Caracteristica a intregii societati rurale, ea devine la Ion o patima mistuitoare ce-l determina sa actioneze anormal in conditii normale.

In interiorul satului, se consuma destinele lineare sau dramatice ale personajelor: Ion al Glanetasului; Al.Glanetasul; Zenobia; Ana, V.Baciu; G.Buluc; Savista.

Subiectul romanului e domin de figuratie maorica a personajului eponim, iar actiunea lineara si cronologica. La inceput, Ion e prezentat ca un flacau harnic, dar sarac, din satul Pripas, care are patima pamantului inca din copilarie. Solutia de a obtine mult ravnitele loturi ii e data de I.Herdelea, iar in slujba seducerii Anei, uratica fata a bogatului V.Baciu, Ion pune o energie de nastavilit. Casatoria cu Ana, pierderea frumoasei Florica, fiica vaduvei lui Maxim Oprea, ii ofera pentru o perioada bucuria de a se sti stapanul loturilor. Ana, batuta de tata, batjocorita de sot si compatimita de sat, se sinucide, iar Petrisor, moare si el din cauza proastei ingrijiri a Zenobiei. Florica, maritata intre timp cu George B, redesteapta in Ion glasul iubirii. Surprins intr-o noapte in curtea Floricai, Ion e ucis de G. cu sapa, iar, inainte de moarte, i se deruleaza prin minte intreaga existenta in care luptase zadarnic pentru pamant.

Al doilea plan prezinta aspecte din viata intelectualilor satului si are ca tema problematica natiunii a romanului transilvanean.

Intelectualii traiesc la fel de greu ca si taranii: dna Herdelea reuseste cu greu sa pastreze aparentele unui trai mai bun si sa-si marite fetele (chiar daca Laura face o casatorie de convenienta cu teologul Pintea. Z.Herdelea care nu respecta obligativitatea predarii in maghiara in scoala, e mutat cu slujba si intra in confliect cu autoritatile maghiare. Herdelea, care-si construieste casa pe un teren al Bisericii, intra in conflict cu preotul Belciug si e inspaimantat ca va ramane pe drumuri.

Rebreanu reda intr-o maniera realist-obiectiva problematica natiunii in Transilvania, sub domninatia austro-ungara. Desi toti romanii sunt framantati de constiinta natiuni, ei nu-si permit sa vorbeasca liber, deoarece depind de bunul plac al autoritatii locale. In Pripas, preotul Belciug si profesorul H. aduna voturi pentru candidatul roman, dar si cu 2 piloni ai credintei, popasi invatatorul vor fi ei prinsi in vartejul patimilor. In final, cei 2 vechi prieteni ajung la judecata, iar la sfintirea noii biserici din Pripas, familia Herdelea paraseste satul. Toate conflictele se sting, iar hora dovedeste ca soarta si timpul sunt atotputernice.

11)Ion – monografie a satului transilvanean

In roman se prezinta momente semnificative ale existentei (nasterea, nunta, moartea), dar si momente caracteristice printr-o anumita periodicitate (hora, cheful la carciuma, taierea porcului de Craciun, balul de la sfarsitul anului la liceul din Armadia)

Satul Pripas, cu locuitorii lui, cu oscilatiile lor sufletesti, cu mentalitatea, cu postul si traditia specifica, reprezinta, de fapt, orice sat transilvanean. S-a spus despre roman ca e “epopeea taranimii romanilor din Transilvania, dar si epopeea romanismului”.

12)Tehnici narative

I.O noutate adusa de Liviu Rebreanu in epica autohtona o reprezinta tehnica cinematografica. Cu ajutorul acestei tehnici se prezinta, in final, imagini semnificative ale vietii lui Ion: liceul din Armadia, fuga de la scoala pentru a merge cu vacile pe camp, dragostea pentru Florica, seducerea Anei, copilul, toata familia Herdelea si cantecele frumoase din sat.

II.Liviu Rebreanu utilizeaza, de asemenea, tehnica planurilor paralele, prezinta pe de-o parte planul intelectualitatii si pe cel al taranimii.

III.Cu ajutorul analizei psihologice, naratorul intra in sufletul personajului. O scena semnificativa o reprezinta descrierea inconstientului Anei inaintea sinuciderii. Romanul introduce viziunea “din abis”, prin care ofera cititorului scurta intruziune in subsolurile constiintei Anei. El reliefeza, astfel, starile sufletesti ale omului aflat in pragul mortii.

Vezi si Eseu Moara cu Noroc, de Ioan Slavici

Leave a Reply