Baltagul-roman corintic,simbolic,dar si un roman obiectiv, traditional

Geneza:

-romanul Baltagul este publicat in 1930 – roman interbelic

-este inspirat din balada “Miorita” careia ii da o replica si din viata pastorilor si obiceiurilor strabune.

Alti cercetatori, precum Alexandru Paleologul in “Treptele lumii” sau “Calea catre sine a lui Mihail Sadoveanu|, considera ca acest roman este inspirat din mitul lui Isis-Osiris din mitologia egipteana, considerat mitul total – roman mitic, corintic. “roman initiatic tratand in subtextul sau riguros si coerent o tema simbolica legata de marile mituri ale umanitatii” mitul lui Isis (Vitoria) in cautarea lui Osiris (Nechifor).

Gen si specie

  • Roman obiectiv pentru ca naratiunea se desfasoara la persoana a III-a, iar naratorul este obiectiv.
  • Roman corintic, simbolic pentru ca pleaca de la un text folcloric, caruia ii da o replica, pentru ca are numeroase aluzii simbolice si pentru ca se structureaza pe un tipar initiatic. Reprezentarea realista se impleteste cu semnificarea ei.
  • Roman politist pentru ca are in centru tema cautarii vinovatilor si pedepsirea acestora.
  • Roman de dragoste pentru ca motorul actiunilor personajului principal este dragostea pe care i-o poarta sotul ei.
  • Roman al formarii _ Bildungsroman pentru ca urmareste initierea lui Gheorghita, formarea lui pentru viata.

Desi este un roman de factura traditionala prin plasarea actiunii in mediul rural romanesc si prin naratiunea obiectiva, Baltagul se deschide spre mitic si simbolic prin conjugarea influentei folclorului romanesc (stratul etnologic) cu prelucrarea epica a mitului cosmogonic si initiatic Isis-Osiris (stratul antropologic). Ambele influente mitico-simbolice sunt sustinute de un epic alert si captivant, iar aceasta conjugarea de factori confera romanului Baltagul un caracter deosebit de complex care il deschide spre modernitate.

Tema

Romanul are doua teme: dragostea si reinstaurarea justitiei.

Ideea

Dragostea este o conditie a existentei individului, este o experienta unica in viata lui, ea presupune fidelitate si responsabilitate. Restaurarea justitiei este responsabilitatea celor care i-au supravietuit celui disparut. Razbunare inseamna etimologic rau-bun, adica reinstaurarea binelui.

Motive litarare

  • Baltagul este instrumental magic cu care se reinstaureaza binele
  • Drumul care reprezinta drumul cu valoare initiatica
  • Mitul Isis _ Osiris. Nut a avut cinci copii: Osiris, Horus cel batran, Seth, Isis si Nephthys. In prima zi ea l-a nascut pe Osiris, mostenitorul tatalui sau, Geb. Osiris a devenit primul faraon. In a doua zi, s-a nascut Horus cel Batran, zeul cu cap de soim, divinitatea razboiului. In a treia zi, Nut vrea sa se odihneasca intr-o oaza, insa din ea tasneste zeul Seth, zeu al fulgerelor, al deserturilor si al razbunarilor. In a patra zi, zeita cerului a nascut-o pe Isis, protectoarea culturii, a caminului, a nasterii. In a cincea zi, este adusa pe lume zeita Nephthys, una din protectoarele mortilor. Dintre cei cinci copii, patru se casatoresc: Isis se casatoreste cu Osiris, iar Seth cu Nephthys. Se spune ca iubirea dintre Osiris si sotia lui era imensa, cei doi fiind inlantuiti in pantecele mamei, inainte de a se naste. Intr-o zi insa, Osiris o confunda pe Isis cu sora ei, Nephthys (cele doua erau gemene) si o lasa insarcinata. In urma acestei confuzii se naste zeul Anubis, cel cu cap de sacal. Isis afla peste putin timp de acest accident, dar nu vrea sa se razbune, ci dimpotriva il adopta pe Anubis si il creste ca pe propriul copil. Insa la randul ei isi doreste un copil de la Osiris, copil care avea sa mosteneasca tronul Egiptului. Seth afla de relatia dintre Nephthys si Osiris si devine gelos cu atat mai mult cu cat el domnea peste deserturi, in timp ce fratele sau domina pamanturile fertile de la Nil. De aceea el pune a cale un plan pentru a se razbuna. Seth pune sa se construiasca un minunat cufar de lemn parfumat, incrustat,pictat si infrumusetat. In timpul unui banchet la care se adunasera toti zeii, Seth arata cufarul si anunta ca il va oferi celui care va atinge exact marginile cu capul si cu picioarele. Toti zeii accepta sa incerca. Dupa unele surse, cufarul era foarte mare, avand in lungime aproape cinci metri. Singurul care a incaput exact in cufar era chiar Osiris (se spune ca insusi Seth a luat masurile fratelui sau in timp ce acesta dormea). Cand Osiris s-a culcat in cufar, Seth l-a acoperit repede cu capacul. Complicii de complot au sosit imediat, au indepartat toti zeii, au batut cuie in cufar, ca sa nu poata fi deschis si l-au dus cu ei. O confuzie de nedescris domneste printre zei.

Constructia decursului narativ

Romanul este compus din 16 capitole, fara titluri si se deschide cu o parabola antropogonica a carei informatie este demonstrata de roman. Romanul are o compozitie scalara deoarece gradatia pe care este construit este intrerupta de descrieri de  obiceiuri, de vestimentatie, de portrete fizice, de tablouri de natura.

Se observa antiteza sat-oras, specifica samanatorismului, spatiul rural este considerat pastrator al valorilor traditionale, pe cand orasul le distruge.

Perspectiva narativa este obiectiva, naratorul este demiurg, omniscient si omniprezent, nareaza la persoana a III-a. Focalizarea este externa deoarece naratorul da impresia ca face parte din lumea evocata a personajelor.

Asa cum Nechifor insusi pare in memoria afectiva a Vitoriei, naratorul este un povestitor cu darul zicerii si de aceea impresia generala a cititorului este ca atat personajele, cat si naratorul folosesc aceeasi limba. Impresia de verosimil, realist, obiectiv se produse prin efectul de reprezentare al naratiei in registru popular, regional, arhaic.

Romanul este alcatuit pe doua planuri:

  1. Un plan al actiunii propriu-zise care urmareste drumul Vitoriei
  2. Un plan al semnificarii realizat prin aluziile mitologice si referirile la modul folcloric de concepere a existentei.

Constructia subiectului

Actiunea se petrece la inceputul sex. XX in zona Dornei (Suha si Sabasa). Astfel, actiunea operei se deruleaza din toamna cand Nechifor Lipan plecase la Dorna dupa oi, pana in primavara, cand Vitoria Lipan ii descopera osemintele. Spatiul actiunii este, de asemenea vast si cuprinde tinuturile de munte de la Magura Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei, pana la cele de campie la Cristesti la baltile Jijiei. Actiunea e mai complicata decat a nuvelei. Ea se intinde pe parcursul a XVI capitole urmarind momentele subiectului.

Actiunea desi pare simpla, se desfasoara pe mai multe planuri narative unul retrospectiv, trecut, in care Vitoria rememoreaza intamplari ale vietii de familie, iar altul prezent care surprinde intalnirile eroinei cu preotul, drumul la Bistrita si la Piatra-Neamt, pregatirile pentru drumul cel lung in cautarea barbatului etc. Asadar, intalnim un timp concret secolul XX si unul etern, pastrat prin traditie “toate urmau ca pe vremea lui Burebista”.

Nu uita sa te abonezi pentru a primi cele mai noi postari direct pe mail!

[rainmaker_form id="4866"]

  •  
  •  
  •  
  •   
  •  

Leave a Reply