Eseu Plumb – De George Bacovia

1.Introducere

-Simbolism, curent literar european aparut in Franta ca reactie impotriva romantismului retoric, parnasianismului si a naturalismului,la sfarsitul secolului XIX, marcand inceputul poeziei moderne. Simbolismul restituie poeziei sensibilitatea si emotia, dar nu la modul direct, ci recurgand la iluzie, analoge, sugestie, utilizand un limbaj poetic inedit si comunicand adeseori senzatii neobisnuite, stari sufletesti imprecise, vagi, vaporoase.

2.Trasaturi

-adancimea lirismului (se trece de la asemanari concrete la similitudini interioare

-simbolizeaza sugestia (simbolistii considera ca “a sugera…iata, vizul!”. Ei propun in locul unui cunvat care numeste pe cel care sugereaza).

-analogia, corespondenta intre diferite obiecte din natura si trairi sufletesti.

-muzicalitatea (se foloseste laitmotive, versul-refren, versul liber etc).

-decanonizarea prozodica si se pune accent pe cromatica, pe instrumeste muzicale pentru a trezi o anumita stare.

3.Teme

-orasul (spitalul, mansarda, cazarma).

-natura citadina (parcari, alei, fantani arteziene).

-singuratatea (spleen, nevroza, plictis, tristeti nedefinite)

-atitudinea nenconformista de inaderenta la o lume mercantila (superficiala).

-evaziunea, plecarea spre locuri necunoscute.

4.Motive -ploii, toamnei, iernii (care provoaca spleen), primavara, iubire disparuta.

5.Reprezentanti 

– la nivelul Europei : Charles Baudelaire, Paul Verlain, Artur Rimbaud.

Numele curentului a fost dat de Jean Moreas, care a publicat un articol numit “Le symbolisme”, devenit manifestul noii miscari.

-la nivel national: Stefan Petica, Dimitrie Anghel, Traian Demetrescu, Ion Minulescu, Iuliu Cezar Savescu, Horia Furtuna.

Teoreticul simbolismului a fost Al.Macedonski, conducatorul revistei si cenaclului “Literatorul”.

6.Bacovia

Este un scriitor de referinta in simbolul romanesc, impunandu-se ca un autor veritabil al unei atmosfere lirice fara precedent. Este poetul toamnelor reci si umede, al amurgurilor obscure, al verilor toride, al targurilor de provincie, al parcurilor anoste, monotone si al oraselor aculturale.

7.Plumb

-aparitie: in volumul “Plumb” (1916), fiind prima dintre creatiile lirice, ceea ce ii confera statutul de arta poetica.

8.Tema

-conditia poetului aflat intr-o societate care nu e capabila sa aprecieze adevarata arta, intr-un univers artificial, lipsit de orice aspiratie. Aceasta lume ostila si stranie e proiectia universului interior al eului poetic.

9.Titlul

-simbol sinestezic, deoarece contureaza atat o sugestie cromatica (cenusul inchis, cenusiul vietii cotidiene), o sugestie a densitatii si a greutatii (care denota prabusirea interioara), cat si o sonoritatea grava.

Plumb:

  • greutate= apasare sufleteasca sfasietoare
  • culoare= monotonia vietii, plictisul
  • sonoritate= o voce inchisa intre 4 consoane surde sugereaza caderea grea, fara ecou, surda.

Titlul e simbolul predominant al poeziei, e reluat de 6 ori in text, transmitand impresia de greutate, de apasare sufleteasca, asociata cu lipsa sperantei, presimtirea mortii, insingurarea, lipsa de comunicare.

10.Specie

-elegie existentiala. Desi titlul ar putea sugera incadrarea in specia pastel, totusi, o lectura aprofundata dezvaluie ca aceasta creatie e o elegie existentiala, definitorie pentru universul liric bacovian.

11.Structura

-2 catrene care corespund celor 2 planuri de realitati: realitatea obiectiva simbolizata de cimitir, cavou, decor funerar si o realitate interioara subiectiva, simbolizata de sentimentul iubirii.

12.Compozitie

Strofa I

Prima strofa  surprinde realitatea exterioara, decorul funerar, care sugereaza, de fapt, impietrirea, singuratatea si moartea.

Versul incipit: “Dormeau adanc sirenele de plumb” cuprinde 2 simboluri obsedante ale liricii bacoviene: sicriul si plumbul. Ambele conduc la identificarea campului lexico-semantic al mortii.

Verbul la imperfect cu determinant adverbial “dormeau adanc” sugereaza motivul somnului, asociat cu moartea )somnul de veci).

Versul reia cuvantul cheie din titlu, iar plasarea acestuia la final de vers sugereaza inchiderea, imposibilitatea evadarii.

Inca din prima strofa, poetul creaza o atmosfera tulburatoare prin evocarea mortii. Poetul se simte singur, nefericit, agresat de vantul de fara, dar si de nelinistile sale interioare. Odaia il sufoca precum un sicriu si intreaga lume e vazuta ca un cavou, extins, in care omul inzestrat cu talent piere aidoma cleui ce duce o viata banala.

Elementele decorului funerar sunt: flori de plunb, sicrie de plumb, vesmant funerar, coroane de plumb, artificii funerare amplificate ca semnificatie de imaginea auditiva “scartaiau coroanele de plumb”.

Desi timpul nu e precizat, atmosfera sugereaza un cadru nocturn, in care toate elementele cadrului narul “dorm adanc”.

Strofa II

-debuteaza sub semnul tragicului existential produs de moartea afectivitatii. Inconjurat de o ambianta nefasta, poetul respinge si iubirea pierduta.

El demitizeaza imamginea cuplului nefericit din lirica romantica, prezentand sentimentul de dragoste ca fiind predestinat esecului.

In aproape toata lirica bacoviana, cu exceptia poemului “Decembre”, poetul a infatisat iubirea ca esec. Si in acest poem, poetul se imagineaza veghiind langa un “mort”, care e, de fapt, sentimentul pierdut al iubirii.

Senzatia de singuratate e data si de elementele cadrului vegetal (florile), care si-au pierdut prospetimea, culoarea si parfumul, devenind obiecte fara viata, flori artificiale.

Ultima imagine “Ii atarnau aripile de plumb” e cea a unui inger al iubirii cu aripile cazute ce atarna inerte. Paradoxal, poetul imagineaza un zbor in jos, ca o prabusire psihica, marcand trecerea de la starea de spleen la disperare si angoasa.

13.Limbajul poetic

Devine expresia tragica a eului liric aflat intr-o stare de impietrire. Repetitia cuvantului “plumb” de 6 ori creaza intesitatea unei obsesii care invadeaza sufletul, anuland sansele de salvare.

Metaforele flori de plumb, aripi de plumb, coroane de plumb transmit acelasi sentiment dezolant al singuratatii depline.

14.Prozodie

Elementele prozodice sunt cele clasice: ritmul iambic, masura de 10 silabe, rima imbratisata. Sunt valorificare pentru a conferi muzicalitatea interioara si repetitiile (“plumb”) si paralelismul sintactic  (“Stam singuri in cavou si…era vant”); (“Stam singur langa mori si era frig”).

15.Opinie

Consider ca prin intermediul poeziei “Plumb”, Baovia isi exprima perceptia despre conditia creatorului in lumea in care traieste. Aceasta e straina, cenusie, asemanarea unui cavou, in care poetul se simte inspaimantat, fara speranta ca idealurile sale se pot indeplini. Viziunea despre lume e cea a unui univers fara iesire, textul transmitand obsesia deplinei izolari.

16.Concluzie

Noutatea adusa de Bacovia in lirica romantica e evidenta, incat, se poate vorbi de un limbaj propriu al poetului: in lexic foloseste un vocabular extras din campul semantic al mortii (cavou, funerar vestamnt), in morfologie si in sintaxa se constata preferinta pentru anumite vorbe al caror inteles se afla in concordanta cu trairile eului liric trist si izolat, iar la nivel stilistic, expresivitatea e redata prin mijloace artistice precum refrenul, repetitia, sugestia, corespondenta, ce transmit starea de izolare, spleen si disperare a poetului.

Distribuie
  • 2
    Shares

Leave a Reply