In curtea lui

Curtea lui e la tara, pe malul unei ape. De jur imprejurul curtii se incinge un gard de catina, iar pe catina in care vrabiile stau impanate ca albinele in roi, se tese, de cu primavara pana-n toamna, tulpina de rochita- randunicii. Pe de margini, din loc in loc, ca la o azvarlatura de piatra unul langa altul, se inalta doi plopi batrani, fuse uriase, pe care se deapana vantul; pe varfurile lor tin acoperamantul, cerul. Tufe de pomusoara si de agrise dau, inauntrul curtii, adapost pasarilor lui.
Avea pasari multe si felurite. De ici, din portita incununata cu iedera, se auzea cocosul. Cocosul acela negru era ceasornicul curtii lui. Iata-l pe culme, tantos, cu pinteni aurcuiti, cu platosa penelor otelii, gata de lupta. Parca vrea sa-si arate barbatia cardului celuia de claponi, din fata lui, gaini care nu se oua, ale caror pene, lungi si moi, ii prefac intr-un fel de salcii plangatoare printre pasari. (more…)

Continue Reading In curtea lui